Gutui

GUTUI

Pomi fructiferi cu fructe mari, piriforme, galben-aurii, cu puf. Pulpa este alb-gălbuie, are un parfum intens și un gust placut, aromat. Se poate prelucra ca suc, compot, peltea sau gem. Ideal pentru consum casnic. Soiuri nepretentioase, productive, rezistente la boli.

Gutuiul are forma unui pom sau arbust de 2-6 m. Provenind din Asia Centrală, cu florile mari, frumoase și cu fructele sale parfumate cu gustul lor concentrat a devenit pomul care nu poate lipsi dintr-o grădină. Fructul, cultivat în primul rând pentru prelucrare, conține multă vitamina C, iar pectina are un rol activ în detoxifiere, în special eliminarea poluării radioactive. Gutuia este fructul cu efect digestiv și antiinfecțios, recomandat în perioade de recuperare după o boală.

Perioada de recoltare a gutuilor este septembrie-octombrie, însă fructele nu se coc decât ulterior (uneori de-abia prin februarie).

Datorită locului de origine, gutuiul are cerințe relativ mari de lumină și căldură. Gerurile prelungite de iarnă îi pot dăuna, însă înflorește târziu, la adăpost de înghețurile târzii. Preferă solurile umede, iar în lipsa umidității în perioade secetoase, produce fructe mici, cu miezul pietros. În materie de soluri, gutuiul se dezvoltă mai bine pe cele profunde, argiloase, fertile, și mai slab pe cele calcaroase.

La tăierile anuale, trebuie cruțați lăstarii roditori, care înfloresc și fac fructe la capete.

Plantarea gutuilor se realizează în afara ciclului de vegetație, de obicei toamna, în lunile octombrie, noiembrie (înaintea primului îngheț), sau primăvara, începând cu sfârsitul lunii februarie, după dezghețarea solului.

Puieții comercializați au o vârstă de minim 2 ani, sunt altoiți, prevăzuți cu pașaport fitosanitar și cu o etichetă care prezintă imaginea fructului și principalele caracteristici ale soiului.

Plantele se livrează cu rădăcina ambalată într-un amestec umed, care garantează menținerea vitalitatății și calitatății pomului în timpul depozitării și transportului, până la plantare.