Nucifere

NUCIFERE

Nuciferele sunt pomi fructiferi autohtoni, produși în România. Produc fructe oleaginoase foarte sănătoase. Plantele sunt rezistente la condiții meteo extreme și nepretențioase la sol.

Nucul

Nucul, o prezență puternică a grădinii, produce unul din fructele cele mai importante din meniul nostru. Este un soi nepretențios care, deși intră pe rod mai târziu, crește și rodește practic în orice loc în țara noastră fără tehnici de protecție și ameliorare. Valoarea nutrițională a nucilor este înaltă: conțin vitaminele E și B, precum și Omega-3. Consumul de nucă scade riscul cancerului, sprijină formarea sângelui și țesutului osos, este un supliment excelent pentru bolnavii în recuperare.

Nucul este o plantă iubitoare de apă. Suportă bine gerurile până la -25 °C, însă este sensibil în perioada de înflorire (sfârșit de aprilie-mijloc de mai), când florile pot fi distruse și la -1 °C. Nucul are nevoie de lumină și căldură, dar nu agreează canicula îndelungată. Preferă solurile adânci și aerate, bine alimentate cu apă, cu apa freatică sub 1,5 m adâncime.

Plantarea nucului se realizează în afara ciclului de vegetație, toamna, în lunile octombrie, noiembrie (înaintea primului îngheț), sau primăvara, începând cu sfârsitul lui februarie, după dezghețarea solului.

Alun

Alunul poate fi și pom mic, dar de obicei crește ca tufă înaltă, ajungând la 3-5 m. Poate fi plantat în orice zonă a țării, cât timp are condiții favorabile. Ca valoare nutrițională, alunele sunt bogate în vitaminele B1, B2, C, H și E, întăresc imunitatea, ajută sistemul cardiovascular, reglează nivelul colesterolului, reduc riscul cancerului.

Alunul este puțin pretențios, deși preferă solurile adânci, nisipoase sau argiloase, bogate în materii organice și dealurile însorite. În locuri mai uscate și în ani secetoși necesită neapărat udare, deși nevoia lui de apă este mai mică decât a nucului. De asemenea are pretenții medii în ceea ce privește lumina și căldura. Iarna rezistă la geruri de -25 °C, dar gerurile de sfârșit de februarie pot afecta negativ florile. Pentru a avea un rod mai bogat, merită să fie alăturate mai multe tufe.

Plantarea alunului se realizează în afara ciclului de vegetație, toamna, în lunile octombrie, noiembrie (înaintea primului îngheț), sau primăvara, începând cu sfârsitul lui februarie, după dezghețarea solului.

Puieții comercializați au o vârstă de minim 2 ani, sunt înmulțiți din sămânță (nuc), și prin marcotaj alun prevăzuți cu pașaport fitosanitar și cu o etichetă care prezintă imaginea fructului și principalele caracteristici ale soiului.

Plantele se livrează cu rădăcina ambalată într-un amestec umed, care garantează menținerea vitalitatății și calitatății pomului în timpul depozitării și transportului, până la plantare.